Desi era un jucator cu oarecare ani in spate, promitea. Si avea meciuri bune. Si ce daca la Bistrita era o echipa mica. A plecat spre un vis. Un vis in capitala ardealului. Un vis al unei echipe mici in care nimeni nu credea. Si acolo a stralucit prin banalitatea la care ajunge orice om cand isi face treaba bine. Interese? Bani? Probabil. A fost uitat.Intentionat? Se poate!!! Aproape sigur. Altii plateau mai mult prin faptul ca veneau ca sperante pe veci neconfirmate.
Si a venit ziua, poate ceasul, poate pisica alba. Si la Roma a tinut echipa in spate. Vedetele au fost altele. A venit mecul de la Cluj. Acolo s-a vazut in lipsa tuturor.
Si nationala? De ce nu, un antrenor in cautarea imaginii trebuia sa-l cheme. Da' sa-l bage? Era certitudinea timpurilor trecute, si aparitia sa pe buzele tuturor i-au dat o sansa. Si nu a stralucit. Doar si-a facut treaba. Ca intotdeauna.
Muresane, unde te-au uitat astia atata timp? De ce nu ai avut un impresar ce mituieste antrenorii sa te revopseasca? Nu erai ruginit? Eh, nu e un motiv.
Poate in alta zi o sa fi tot in tribuna. Ca multi altii. Dar ai avut momentele tale. Gloria. Altora. Cand furtuna o sa treaca vei fi din nou de mana a doua.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Lasa gandul tau aici: