28.10.2008

Gand

Ceva ce am scris aseara m-a facut sa ma gandesc mult astazi. Daca ideile, aglomerandu-se in Dumnezeu se prabusesc. Gandul pare a fi ceva imaterial, dar experimentele au demonstrat ca poate fi ceva palpabil. Telepatia si telekinezia pot crea impresia gandului material, adica al unei unde ce se transmite. Material la nivel de particula, asa cum lumina e creata din fotoni. Atunci oare particula asta de gand are o masa si viteza de propagare a gandului exista? Si daca exista, care este interactia cu un camp gravitational? Exercita o presiune fizica in plus asupra individului gandul netransmis, ideea ce umbla prin cap? Care e rezultatul ciocnirii particulelor de gand?
Daca ne raportam la mecanica si consideram particula gandului supunandu-se legilor mecanicii clasice este clar ca intr-o dezbatere particulele de idei se ciocnesc ducand la devieri. Si de acolo consensul sau anarhia dezbaterilor si negocierilor?Sau poate starea de tensiune, uneori apasatoare.
Si poate de acolo armonia perechilor sau grupurilor ce au aceeasi lungime de unda a gandurilor. Si poate de acolo, uneori aceleasi cuvinte spuse in acelasi timp. Trebe studiat.

2 comentarii:

  1. Nu numai ca si eu m-am tot gandit la ce ai zis tu...dar odata cu ganditul au aparut si ideile, adica tot un fel de ganduri dar altfel sintetizate si coagulate, caci gandul e mai dezordonat. Una din idei e ca gandul privit ca si cantitate fizica e un soi de perpetum mobile, oare dupa ce trupul se stinge in asa zisul neant ce se intampla cu gandul se stinge si el ? ori "bantuie" pe careva?

    RăspundețiȘtergere
  2. da, si asta e de studiat. Daca e sau nu perpetuum mobile. Ideea e ca probabil nu cunoastem dimensiunile care ne permit sa stim.

    RăspundețiȘtergere

Lasa gandul tau aici: