Ba, nene, toata lumea ii canta pe haiducii astia ca in vreme de restriste se dadeau la stapanire si sinistrele sau mai putin sinistrele sotii. Ca furau de la bogati si dadeau la saraci, adica lor, ca erau saraci.
Asa ca m-am gandit, vremi de restriste sunt, se pune bir si pe muncit si pe murit, si pe supravietuit. Se pune bir pe soare, la mare, se pune bir pe apa, se pune bir pe privire. Stapanire este, ca altfel cine ar mai incasa birurile. Sotii sunt, unele sinistre. Da' haiduci nu sunt.
Pai si daca nu sunt haiduci, hai, nene, la treaba, ca se stie ca daca ai o idee si o pui in practica te imbogatesti, daca dai spaga cui trebuie. Da' ca haiduc de ce sa dai spaga daca esti haiduc?
Asa ca la treaba. La targ dupa cal.
Ba, nene, da' scumpi sunt caii astia, ai dreacu' parca ar fi cocosei. Da' lasa ca ne luam second hand, si asa mai slab cu calaritu', fara experienta de cai. La ce bun unu' nou? Ca il mai atingi, ii iei vopseaua, ii busesti vreun ochi, vreo potcoava. Daca e vechi si gasesti si piese din import Turcia parca nu te doare sufletu'.
Da' la dinti? Ca doar nu e de dar sa nu-l cauti la dinti. Acu' daca are fo doi ciobiti lasa-l, ca mai mananca si el fan mai inmuiat in apa, modificat genetic sa fie mai moale, deh, cum se gaseste in tot ogoru' acum. Ca o fi mai schiop de un picior, mai lasa, ca si potera, ce cai ar avea ea, parca tot se mai opreste sa se linga pe degete de o miere, deh, ca d-aia a platit sa ajunga in functie si sa aibe cal cu patru picioare, sa si aer conditionat.
Atat pentru azi. Pobabil va urma intr-o zi. Cu arme, plan de bataie si jefuit postasul.