Cer trist ce plange invaluit in ceata. Noaptea inca nu a plecat, se stie stapana sufletelor. Inca invinge timpul si o va mai face mult de acum incolo. Gandul ce inca viseaza, amortit parca de caldura abandonarii in adancul uitarii. Inviorare.
Amintiri. Amintiri din suflet. Copilarie la gura sobei cu miros de gutui si zapada. Cu fior de ochi ca luminile in noapte. Lumini ce te urmaresc. Cu sperante ce se aduna in vartejurisi se inalta sau cad pe pamant, asemeni fulgilor ce se inlantuie in hore nebune inainte de a cobora in albul materiei universale.
Copaci goliti de frunze ce tremura zgribuliti. Realitatea mirosului cafelei. Ochii se dezlipesc. Apa. Gand. Durerea lucrurilor neimplinite.Liniste. Mult prea multa liniste. Incepe o noua zi pentru mine. Una dintre ele, prima zi a vietii mele de acum incolo. Ce poate fi si ultima.
lasa, bre, durerile...vezi sa nu te friga aroma cafelei :-)
RăspundețiȘtergereEhe, nu s-a inventat cafeaua care sa ma friga.
RăspundețiȘtergere