verde galbui

Aspect de verde, iluzia piticilor mei de pe creier. Pitici de piatra ce urla dupa magma ce-i topeste.Vulcan al sufletului ce nu se revarsa niciodata. Sau poate doar o nota de cantec ce nu a fost niciodata ascultat. Si nici macar o parte dintr-un tot unitar. Ca un zambet cu un dinte stricat. Ca o tainuire de o noapte. Ca o spovedanie de neobisnuinta. Ca un tu ce odata a fost un eu dar tinde sa devina un tu. Sau poate un eu prea personal. Un fiel de miere a albinelor teoretice. Un fel de galben, iluzia altor pitici. De pe creier.